Bine ai venit!
Pentru a recupera parola foloseşte adresa de e-mail cu care te-ai înregistrat  
Bine ai venit!

Nu esti politician?
Atunci nu ai nevoie de inregistrare pentru a avea acces la toate informatiile care te intereseaza. Click aici pentru a te intoarce in homepage

Esti politician?
Atunci trebuie sa te inregistrezi pentru a avea acces la serviciile gandite special pentru tine. Daca vrei sa-ti editezi profilul, sa ai contact cu cetatenii sau sa afli cum se reflecta imaginea ta in media, creeaza-ti un cont completand formularul de mai jos:

 

Sistemul politic din România

România este o democraţie constituţională organizată în baza principiului separaţiei şi echilibrului celor trei puteri în stat -  legislativă, executivă şi judecătorească.

Forma de guvernământ a statului român este republica.

În România pluralismul este garantat de Constituţie, care stipulează constituirea partidelor politice, a sindicatelor, a patronatelor şi asociaţiilor profesionale.

Puterea legislativă

Unica autoritate legiuitoare a statului român este Parlamentul, care este organul reprezentativ suprem al poporului român.

Parlamentul român este bicameral, fiind alcătuit din Camera Deputaţilor şi Senat.

Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani, şi lucrează în şedinţe separate.

Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare. Legea se trimite, spre promulgare Preşedintelui României. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Preşedintele României

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive.

Mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

 

Puterea executivă

Guvernul, potrivit programului său de guvernare acceptat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.

Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru.

Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar al activităţii lor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.

Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor şi se comunică Guvernului la data depunerii. Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa comună a celor două Camere.

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.

 

Puterea judecătorească

Constituţia României prevede că justiţia se înfăptuieşte în numele legii, că este unică, imparţială şi egală pentru toţi şi că judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale. Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică.

Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.

Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.

Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.

Termeni şi condiţii | Politica de confidenţialitate | Help | Contact